Viziunea AVE

Cele 4 principii fundamentale ale Alianței

Pornim de la patru principii formulate în spiritul Declarației de la Alba Iulia:

dezvoltarea comunităților -pentru a susține dezvoltarea României,

libertatea comunităților de a se asocia, de a atrage și a-și utiliza eficient resursele,

mai multă putere pentru comunitățile locale, prin asocieri intra și interregionale în structuri nebirocratice,

stabilitatea administrației, evidentă în cazul administrațiilor locale, în raport cu cea centrală

Pentru ca România să se dezvolte, comunitățile ei trebuie să crească. Doar o națiune dezvoltată e o națiune puternică.

Dezvoltarea este imperativul României Centenare. Credem că marile proiecte naționale pot și trebuie susținute prin iniţiativele regionale și locale ale comunităților. Fie că vorbim de infrastructură, de investiții publice sau private, de transparență administrativă, de sănătatea cetățenilor, de educația copiilor sau de marea provocare demografică a României de azi, comunitățile și administrațiile locale pot adopta soluții mai aplicate și mai eficiente. Atunci când soluțiile locale sunt de fapt proiecte europene, finanțate din fonduri ale Uniunii, bugetul central este degrevat şi poate fi orientat către alte priorități. Proiectele de succes dezvoltate de unele comunități devin modele de dezvoltare pentru alte comunități, singure sau aflate în asociere, și pot fi ca atare aplicate cu costuri mai mici. Astfel, inițiativele comunităților trebuie înţelese ca asocieri colaborative locale, regionale și inter-regionale, nicidecum îndreptate împotriva administrației centrale, ci reducând de fapt, prin eficacitate și prin atragerea de fonduri europene, cheltuielile bugetului central.

Pentru a se dezvolta, comunitățile au nevoie de libertate. Libertatea de a asuma și de a accesa proiecte, libertatea de a se asocia între ele, libertatea de a atrage și a utiliza cât mai bine resursele.

La 100 de ani de la Marea Unire, dintre care mai bine de jumătate petrecuți în felurite dictaturi, e momentul să redescoperim sensul profund democratic și reformator al Declarației de la Alba Iulia. Declarația de la 1 Decembrie 1918 este, pe de o parte o proclamație a Marii Noastre Uniri, iar pe de altă parte, un manifest al libertății. Libertatea este valoarea proclamată în modul cel mai înflăcărat de înaintașii noștri, oameni politici vizionari care știau că doar o națiune a cetățenilor și a comunităților libere poate fi puternică. Semnatarii Declarației știau, așa cum ar trebui să ne amintim cu toții azi, că mai multă libertate înseamnă întotdeauna mai multă dezvoltare, așa cum a fost mereu evident de-a lungul istoriei. Pentru că libertatea înseamnă deschidere, libertatea permite inițiativa și îndeamnă la responsabilitate. De aceea, ca reprezentanți aleși liber, prin vot direct de către cetățeni, noi, primarii din Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, propunem deopotrivă cetățenilor şi altor administraţii locale această structură colaborativă deschisă, dedicată inițiativelor locale și regionale responsabile, care produc dezvoltare în comunitate și în națiune.

Comunitățile au nevoie să fie puternice. Libertatea de decizie a comunităților este cea mai bună garanție că guvernarea centrală nu le tratează arbitrar, în funcție de interese vremelnice.

Proclamând unitatea și libertatea ca principii fondatoare ale statului român, Declarația de la Alba Iulia propunea generațiilor viitoare un proiect de țară eliberat de centralism și birocrație. Pentru că centralismul rigid împiedică inițiativa locală iar birocrația slăbește puterea comunităților,servind amândouă mai degrabă unei caste de politicieni și funcționari, iar nu cetățenilor.

Stabilitatea administrativă e garanția continuității proiectelor. În comparație cu guvernul central, administrațiile locale sunt mult mai stabile.

Ca primari care, timp de mai multe mandate, am produs dezvoltare continuă într- un mediu de stabilitate locală, am înțeles că puterea politică e fundamentată pe încrederea pe care ne-o acordă cetățenii, și că puterea comunităților e infinit mai importantă decât puterea unor politicieni vremelnici sau a castei de birocrați. De aceea, inițiativa pe care opropunem este anti-birocratică, cu o structură informală, organică, neierarhizată și deschisă. Este o structură pe care sperăm să o adopte și alte comunități din România, de o parte şi de alta a Carpaţilor, care să se coalizeze pe baza unor interese și proiecte comune, și cărora le vom oferi modelele de succes ale colaborării noastre: de la proiectul de digitalizare la care lucrăm acum, la cele de atragere de fonduri europene, de la asocieri între municipii în vederea unor achiziții comune,realizate pentru eficientizarea costurilor, la demersuri și vizite coordonate la Bruxelles.